Verdele e trezirea la viață … Verdele e liniștitor, răcoritor, tonic, ocrotitor. Aceste idei mi-au trecut prin minte, când am parcat mașina lângă lacul Bezid.
Ce verde! La Bezid!… Uitasem cum e aici. Am revenit după mai mult de cincisprezece ani. O zi pe „fondul foarte verde al ierbii”. O zi la iarbă verbe, cum se spune. O zi cu grătar pe malul lacului, cu scăldat în apa verde-tulbure cu vegetație alunecoasă, cu plimbări cu barca, cu dormit în soare și cu povești la umbra sălciilor și a salcâmilor cu flori roz. Ar fi fost și cu puțin dans, dar terenul denivelat nu era potrivit pentru această activitate.
Tradițional la Bezid
Dacă e să comparăm destinațiile actuale de vacanță cu o astfel de zi, am putea accepta ideea unui întoarceri în timp… Ca în copilărie, când îl urmăream pe tata cum pregătește lemnele pentru grătar. Apoi ne uitam la focul care pâlpâia între niște cărămizi cu rol de suport pentru grătar. Ce povești spune limba jarului? Cărnurile sfârâie pe grătarul uns cu slănină. Mirosul de carne prăjită e ca o chemare din adâncul memoriei, stârnind foamea. Mâncăm cu poftă, bem fiecare ce poftește. Împărtășim gânduri și impresii despre cele lumești și nelumești, despre vremuri bune și rele, despre visuri uitate. Se râde, se schimbă și tăceri prietenoase. Grătarul e doar pretextul unei zile în care oameni vechi și unii noi încearcă să se conecteze… Între ei, cu ei înșiși și cu natura. Nu doar poveștile pe malul lacului, ci și pescuitul e tradițional la Bezid.
Desculț pe pământ și în iarbă
M-am gândit la împământare. La conectarea cu energia pământului. La modul în care pământul ne crește, prin simțirea lui directă, sentimentul de prezență și de libertate. Earthingul este recomandat ca metodă terapeutică. Mersul desculț pe un gazon natural este foarte benefic. Stabilizarea ritmului cardiac, reglarea glucozei, reducerea stresului, creșterea imunității. Sunt câteva dintre efectele earthingului. Copii, părinți, bunici, prieteni, în acea zi, am umblat desculți pe pământ și în iarbă. Ce verde! La Bezid.
Modern la Bezid
Pe lângă tradiționalele bărci de lemn cu vâsle, hidrobiciclete și caiace (nu sunt nici ele un element de noutate), la Bezid se pot face ture și cu SUP-uri (Stand Up Paddle). Plăcile plutitoare al căror acronim este SUP pot fi închiriate sau sunt aduse de iubitorii acestui sport nautic. Ei consideră că le dezvoltă musculatura, le îmbunătățește echilibrul și stima de sine. Totodată crește concentrarea și reduce stresul. Pe această placă se stă în picioare și se înaintează folosindu-se o pagaie lungă. Un mers pe apă, un echilibru între dorință și curaj, între plutire și uimire.
Lacul de acumulare de la Bezid
Acest lac artificial a fost creat prin construirea unui baraj în valea râului Cușmed. A fost inundat satul Bezidu Nou. Cunoscut ca lacul Bezid, acesta este situat la aproximativ doi kilometri de localitatea Sângeorgiu de Pădure. Este la aproape 42 de kilometri de Târgu Mureș, în județul Mureș. Este într-o regiune colinară de pe versantul stâng al râului Târnava Mică. Barajul a fost realizat între anii 1975-1990, cu o sistare a lucrărilor între anii 1975 și 1977. Pentru mărirea capacității lacului, a fost nevoie de spațiul pe care erau construite casele și biserica Bezidului Nou. Cu inima amară, oamenii și-au părăsit casele din care se vede puțin în anumite zile de vară, când scade nivelul apei.
Biserica Solidarității din Bezid
Mult timp, turla bisericii răsărea din lac și putea fi văzută și fotografiată. S-a prăbușit în iunie 2014. Prin donații publice, a fost reconstruită acolo unde era, în apă, aproape de malul lacului. Turnul are 20 de metri înălțime, fiind fondat pe piloni. A fost o biserică catolică, iar astăzi i se spune Biserica Solidarității. Nu e o biserică în care se țin slujbe. Este doar un simbol al unui trecut dominat de suferință și de sacrificii. Este martor tăcut al distrugerii unui sat. Au fost peste 180 de gospodării, o comunitate multiculturală. Un simbol pe verticală ce se înalță spre cer. Căci nimic din ce se scufundă nu poate fi uitat.
Dor de știință
Un toponim… Bezid. În maghiară, localitatea era cunoscută sub numele de Bözöd. Acest nume ar putea proveni de la un antroponim vechi maghiar, „Bözö” sau „Bezö”, la care s-a adăugat sufixul „-d”, tipic în toponimie, care indică o localitate sau un loc aparținând cuiva. Astfel, Bözöd ar însemna „locul lui Bözö”. Această formare este analogă cu alte toponime maghiare terminate în „-d” (ex: Ónod, Sámod). O ipoteză folclorică sau semi-etimologică: „Be-” + „zöd” (forma dialectală maghiară a cuvântului zöld = „verde”). „Bezöd” ar putea fi înțeles ca „în verde” sau „un loc înverzit / cufundat în verdeață”. Este o reinterpretare poetică a unui vechi toponim.
Levendula domb
Ce verde! La Bezid. Și căutând Biserica Solidarității, descoperim Dealul cu lavandă (Lavanda Bözödi levendula domb). Admirăm de aici lacul deasupra căruia apune soarele. Integrez peisajul în colecția de apusuri. Un apus deasupra lacului, inspirând mirosul puternic de lavandă înflorită. Lavanda este simbolul feminității eterne, iar movul ei este asociat cu starea de bine, calmul, liniștea. În băile romane, era folosită pentru curățare ritualică și igienă. Azi ceaiul de lavandă și uleiul esențial au efecte terapeutice. Mirosul ei ameliorează starea de nervozitate și anxietatea. Este un foarte bun antidepresiv.
La finalul zilei … culori
Închei ziua în culori: verde, mov, roșu, portocaliu, galben și albastru. Gândindu-mă la niște versuri ale unei melodii pe care o aud des la radio. „Nu erai ceea ce căutam/ Dar erai ceea ce aveam nevoie.” Sau altfel spus: Nu tot ce căutăm ne este de folos, dar uneori ceea ce ne găsește – fără să căutăm – ne transformă.
Dacă ți-a plăcut articolul și te regăsești în cele scrise, lasă-mi un like sau un comentariu! Trăiește zile cu liniște, cu frumusețe, cu simplitate!
Călătorește și povestește!
5 comentarii